Cum ajung puii din supermarket-uri în 28 de zile, adevărați FEŢI FRUMOȘI. Puii țăranilor cresc aşa în abia 90 de zile
Deşi
internetul este plin de mesaje alarmante despre pericolele la care te
expui mâncând nesănătos, e greu de crezut cât te mult îți riști
sănătatea prin alegeri neinspirate.
În cel puţin 28 de zile cresc puii care ajung în magazine, a
doua dintre cele mai consumate cărnuri de către români. Miracolul
creşterii ultra-rapide este dat de rasă, obţinută genetic, în laborator,
furajele vitaminizate şi lumina intensivă. Aceiaşi pui de carne cresc
în 90 de zile în gospodăriile ţăranilor.
Un reportaj realizat de
Gândul.ro
vă prezintă în premieră cum cresc puii de carne în România şi cine este
faimosul hibrid Ross 308. Ceea ce trebuie să ştie consumatorii e că în
România puii invectaţi cu apă sau cu hormoni de creştere sunt interzişi.
Producătorii şi comercianţii care recurg la asemenea practici comit o
ilegalitate.
Reporterii Gandul au pornit de la un mit, care – ca orice mit – era
socotit adevărat de fiecare dintre noi: puii din supermarketuri sunt
umflaţi cu apă şi hormoni, puii de ţară sunt mai sănătoşi, pentru că se
hrănesc natural.
Pentru verificarea/demontarea mitului, acestia
au
vizitat ferme de păsări în care carnea se procesează industrial, dar şi
gospodării ţărăneşti, în care gâinile cresc tradiţional. Au urmărit
procesul de sacrificarea în abatoare, au mers în supermarketuri, au stat
de vorbă cu specialişti în domeniu.
O primă concluzie: puii din sistemul industrializat
din România, sunt, la fel ca fraţii lor din Europa, nişte campioni ai
creşterii. De regulă, puii industriali ajung din stadiul de ou la cel de
friptură în
38-40 de zile, dar sunt şi pui sacrificaţi la
28 de zile,
care ajung în rotiserii. La 38 de zile au circa 2,2 -2,5 kilograme.
Sunt sacrificaţi, ajung în galantare şi de acolo în farfuriile
românilor. Puii din fermele româneşti se înalţă precum „
Făt-Frumos” în comparaţie cu cei din bătătura gospodarilor, care ajung să fie tăiaţi cam la 90 de zile.
https://www.youtube.com/watch?v=YOlghmlJ1bw
Specialiştii spun însă că acest lucru este normal şi că întreg
procesul de creştere al păsărilor în sistem industrial a fost îndelung
timp studiat şi îmbunătăţit pentru a ajunge la acest nivel de
productivitate.
Dacă puii care ies din ou în gospodăriile ţărăneşti sunt hrăniţi cu
porumb, grâu sau orz, cei din ferme consumă aşa numitele „nutreţuri
combinate”, gândite pentru a asigura aportul potrivit de proteine,
energie sau de vitamine în alimentaţia lor. Acestea le asigură,
totodată,
creşterea accelerată, spun cei care lucrează
în domeniu. Legislaţia europeană interzice folosirea hormonilor sau a
făinurilor animale, iar antibioticele sunt utilizate doar la nevoie, cu
acceptul medicului veterinar. De unde vine şi
a doua concluzie: dacă producătorii injectează puii cu apă sau cu hormoni, ei se plasează în afara legii din România.
A treia concluzie vă invităm să o trageţi
dumneavoastră: este mai „sănătoasă” carnea puilor din gospodăria
ţăranilor decât cea a puilor industriali descendenţi din hibridul Ross
308? Dar ce este hibridul Ross 308?
Hibridul Ross 308 a fost creat pentru producţia de piept şi pulpe,
fiind destul de bine proporţionat. Necesită un furaj mai scump pentru a
obţine performanţe dar, prezintă o rezistenţă mai bună la condiţiile de
microclimat.
„
Ouăle pentru incubaţie de la ei se folosesc doar când aceştia au vârsta de 26 de săptămâni”, afirmă unul dintre medicii veterinari ai Avicola Buzău, una dintre cele mai mari ferme de pui din tara.
Cum au ajuns puii Feţi – Frumoşi De-a lungul anilor, vârsta la care
erau sacrificaţii puii pentru carne în ferme a scăzut, dar greutatea la
care aceştia intră în abator a crescut. Explicaţia este, potrivit
specialiştilor din domeniu, încrucişarea raselor, şi crearea unor
hibrizi performanţi, precum şi îmbunătăţirea furajelor.
„Puiul de carne care se găseşte în comerţ este un hibrid provenit din
încrucişarea de diferite linii din mai multe rase. Ritmul de creştere
al acestui pui specializat pentru producţia de carne s-a îmbunătăţit
continuu prin utilizarea metodei de selecţie tradiţională”, a declarat
pentru gândul Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din
România (UCPR). Practic, an de an sunt selectate păsările care au
crescut cel mai bine şi au oferit cel mai bun randament furaj/carne.
„Această metodă este practicată de mii de ani nu doar pentru păsări,
ci pentru toate animalele domestice”, a ţinut să sublinieze Van.
Potrivit acestuia, cu 50 de ani în urmă, la apariţia aviculturii
industriale în România, puii se livrau la trei luni şi la +greutatea de
un kilogram.
„În ultimul timp, vârsta de sacrificare s-a redus la şase săptămâni
şi la greutatea de 2,2 – 2,4 kilograme”, adaugă Ilie Van. În cazul
puilor pentru tranşare, a căror greutate trebuie să fie mai mare decât a
celor destinaţi livrării în carcasă, sacrificarea se face la mai bine
de şase săptămâni de la intrarea în fermă.
„Puii mai tineri sunt mai dietetici, iar cei mai vârstinici mai
savuroşi, conţinând mai multă grăsime. Nu există contradicţii de consum.
Firma care scoate pe piaţă hibrizii le-a stabilit şi vârsta economică
şi fiziologică normală de sacrificare”, explică preşedintele UCPR.
Acest fapt este confirmat şi de către unii dintre jucătorii importanţi
de pe piaţa cărnii de pasăre, estimată anual la circa un miliard de
euro. „Puii stau în fermă în jur de 40 de zile. Aşa se întâmplă în toată
lumea”, a declarat pentru GANDUL Grigore Horoi, preşedinte Agricola
Bacău, fermă cu un efectiv mediu de 2,6 – 2,7 milioane de păsări. „Puii
cresc în 35 – 42 de zile.
La 35 de zile se face o rărire. Nu poţi să tai totul într-o zi. Puiul
începe să fie tăiat de la 2,1 kilograme la 2,5 kilograme”, a declarat
pentru gândul şi Ghiorghi Safir, fondator Safir Vaslui, fermă cu un
efectiv de 420.000 de păsări. În afară de Ross 308, pe mesele românilor
ajung şi pui din rasele Rock şi Cornish. În România există şi un centru
de producere a unor pui cu o creştere înceată, ce au caracteristici mai
apropiate de pasărea ţărănească. Acesta se află în judeţul Braşov, la
Stupini.
De ce creşte puiul de curte mai greu
Hrana este dată de către experţii în domeniu drept argumentul care
susţine creşterea accelerată a puiului de fermă faţă de cei ţărăneşti.
Ei spun, totodată, că dezvoltarea mai înceată a acestora din urmă este o
dovadă a carenţelor din nutriţia păsărilor de curte.
„Puiul crescut în gospodăriile ţărăneşti este hrănit în principal cu
cereale, hrană care nu este completă din punct de vedere al nivelului de
proteine, energie, vitamine şi minerale. Din această cauză păsările îşi
completează nivelul de proteină din natură, cu musculiţe, gândăcei,
râme, viermişori. Sigur că în aceste condiţii creşterea puiului este
lentă, consumul de cereale este mare, iar costurile pentru realizarea
unui kilogram de carne sunt foarte mari”, explică Ilie Van.
El susţine, totodată, că puiul de curte nu este nici protejat
împotriva bolilor şi a contaminărilor microbiologice, având în vedere că
porumbul sau grâul pe care acesta îl mănâncă nu este controlat. De
asemenea, puiul poate intra în contact cu diferite rozătoare sau cu
păsări sălbatice. Puiul injectat cu hormoni În rândul gospodinelor pe
care le întâlneşti în faţa galantarului sau în faţa vitrinei frigorifice
din hipermarket circulă şi mitul puiului crescut rapid cu hormoni şi
injectat cu apă pentru a „trage mai greu la cântar”. Unele persoane sunt
înclinate, de asemenea, să aleagă caserolele cu etichete pe care găsesc
menţiuni precum „fără hormoni de creştere”, „fără făinuri animale” sau
„fără procese de injectare”.
Motivul pentru care românii ajung să fie induşi în eroare de „puiul
fără hormoni” este unul simplu. Nu mulţi cunosc prevederile legislaţiei
europene pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să
le respecte. Acestea au fost transpuse în legislaţia naţională, iar din
anul 2007, reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) le-au implementat. Astfel,
hormonii de creştere, făinurile de origine animală şi aditivii
alimentari au fost interzişi în cazul cărnii de pasăre aproape de un
deceniu.