BannerFans.com

sâmbătă, 2 februarie 2013

TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. 

Cele mai periculoase 10 produse contrafăcute care ajung pe mesele noastre

Ravagiile consumismului: există caşcaval fără brânză, frişcă fără smântână şi şuncă fără carne.
Comerţul a ajuns la forme de manifestare extremă. Dezvoltarea reţelelor de hypermarketuri a crescut fulgerător viteza în care se fac cumpărăturile şi cantitatea de alimente cumpărate la o singură aprovizionare. Un coş cu 20 de kilograme de mâncare se umple în mai puţin de 30 de minute. Spaţiile uriaşe fac loc unui număr imens de produse, confuzionând consumatorii. S-a ajuns la situaţii extreme, produse contrafăcute folosind denumiri generice într-un mod înşelător: există caşcavalul care nu conţine brânză, frişca fără smântână, pateul fără ficat, pasta de unt care nu conţine unt sau ciocolata cu alune care are doar 10% cacao şi doar 0,1% alune. Şi, mai ales, există şunca fără niciun fel de carne.

Noutate: fiecare producător are dreptul la reţeta proprie


Nu există un control al reţetelor, susţin voci din partea autorităţilor care reglementează punerea pe piaţă a alimentelor din carne sau lactate. Până anul acesta, fiecare companie care producea mezeluri, bunăoară, îşi autoriza reţetele folosite la direcţiile agricole. Acum această avizare nu mai e necesară.

Potrivit şefului Direcţiei Sanitare Timiş, asistăm la un vid legislativ în ceea ce priveşte alimentele de origine animală iar singura soluţie e să citim cu maximă atenţie etichetele şi să cumpărăm produse care conţin exclusiv carne sau lapte.

"Până acum jumătate de an, orice companie care producea mezeluri trebuia să îşi scoată o licenţă de la Direcţia Agricolă. Această licenţă stabilea inclusiv componenţa produselor, adică reţetele după care se fabricau acestea. Aprobarea acestor reţeţe se făcea ţinând cont de normele europene în vigoare", explică Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei Agricole Timiş.

Integrarea în UE a deschis poarta "alimentelor mutant"

Sorin Mierlea, preşdintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, atrage atenţia că în proporţie de 90% mesajele de pe etichete, de genul "cu gust de..." nu contravin legislaţiei naţionale şi europene. De exemplu, un parizer cu carne de curcan care conţine doar 50% carne de curcan şi în rest şorici şi slănină este în regulă dacă în apelativ nu apare prepoziţia "de" ci "cu". Adică nu "şuncă de curcan" ci "şuncă cu carne de curcan". Modul în care este realizat designul etichetei, înghesuind cuvintele unele în altele, creează însă confuzie în ochii cumpărătorilor.

Totuşi, potrtivit Codului Consumatorului, dacă un mesaj de pe eticheta unui produs poate da naştere la interpretări, acesta poate fi considerat ilegal.

"Consumatorul român trebuie să înceapă să aibă această educaţie de a citi etichetele atunci când îşi alege un produs. Cei din industria alimentară şi-au dat seama că într-o proporţie destul de mare consumatorul nu citeşte ceea ce e notat pe etichetă din punctul de vedere al conţinutului şi atunci prin mijloace publicitare induce un anumit mesaj, fără a fi în conformitate cu ceea ce se găseşte în acel produs", a declarat Mierlea.

Vid legislativ: fiecare face cum îl taie capul

El aminteşte de acele STAS-uri naţionale care existau înainte de Revoluţie. "Pentru a face un produs care se numeşte crenvurşti, existau înainte de 1989 anumite standarde de firmă care explicau procentual cantitatea şi tipul de carne folosite pentru a ieşi produsul din reţeta respectivă. Odată cu integrarea României în UE, a apărut acel standard de firmă prin care companiile îşi pot produce un anumit produs. S-a creat o bulversare pe piaţă, reţetele din 2011 nu coincid cu cele din 1987. Asta nu însemană că producătorii comit o ilegalitate, ci că omul care cumpără nu este informat foarte corect", a mai declarat şeful ANPC.

Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei Agricole Timiş, sintetizează deruta din relaţia producători-consumatori: "Trăim într-un vid legislativ: nimeni nu verifică dacă un parizer conţine piept de pui sau şorici. Pe oricine întrebi, DSV, OPC, DSP, toţi spun că nu e de competenţa lor. Comercianţii ştiu că nu se câştigă dacă pun în ele carne macră, aşa că o combină cu resturi, şorici, slănină. Am ajuns să nu mai mănânc mezeluri pentru că am înţeles că mă intoxic".

Locul 1: Parizer de porc

Parizer de porc: carne de porc 50% şi emulsie de şoric fierte şi vopsite cu carmin
Ingrediente:
  • carne de porc 50%
  • emulsie de şoric
  • apă
  • proteină vegetală din soia
  • amidon
  • sare
  • condimente
  • stabilizator: difosfat
  • potenţiator de aromă: glutamat de sodiu
  • antioxidant: acid ascorbic
  • colorant natural: carmin
  • dextroză
  • conservant: azotit de sodiu
Mod de fabricare:Măcinată fin, carnea de porc se amestecă împreună cu emulsia de şoric, apă, soia şi amidon, plus ceilalţi aditivi, pentru a rezulta în final o pastă roz, colorată cu carmin. Totul se fierbe, îm membrană necomestibilă şi ajunge apoi în galantare.

Părerea specialistului:

Nu este, categoric, cel mai sănătos parizer, însă, spre deosebire de alţi "confraţi" nu conţine slănină şi poate trece drept aliment dietetic. Orine mezelar ştie încă că acest parizer este şi foarte departe de reţeta originală, inventată de nemţi şi care conţinea carne vită şi slănină tocate fin, afumate la cald şi apoi fierte.

Locul 2: Şuncă românească


Şuncă românească: carne de pasăre şi organe de porc
Ingrediente:
  • Carne de porc
  • Slănină
  • Carne de pasăre separată mecanic
  • Organe porc
  • Apă
  • Amidon de cartofi
  • Proteină animală d eporc
  • Proteină vegetală de soia
  • Antioxidanţi (izoascorbat de sodiu, lactat de sodiu)
  • Sare
  • Zahăr
  • Condimente
  • Arome
  • Stabilizatori (polifosfaţi, caragenan)
  • Potenţiator de aromă (glutamat monosodic)
  • Conservant (nitrit de sodiu)
  • Colorant (acid carminic)
Mod de fabricare:
Şunca de faţă este de fapt un fel de mezel măcinat şi tratat termic. Este şi raţiunea pentru care conţien carne de pasăre separată mecanic. Potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii din 2002, aceasta se comercializează numai pentru utilizarea în fabricarea produselor din carne tratate termic. Ca atare, deşi se numeşte şuncă, e un amestec de carne de pui, porc, şi slănină, plus organe de porc şi diverşi aditivi care la final este colorat cu carmin şi fiert.

Părerea specialistului:

Specialiştii în alimentaţie atrag atenţia că ar trebui categoric evitată de bolnavii de gută. "Organele animale sunt foarte bogate în colesterol, de aceea trebuiesc categoric evitate alimentele în care se regăsesc, pentru că pot genera atacuri de gută", a explicat Gheorghe Mencinicopschi.

Locul 3 - Brânză topită caşcaval

Brânză topită caşcaval: 30% brânză, 23% caşcaval, apă, amidon şi ceva unt
 
Ingrediente:
  • Brânză 30%
  • Apă
  • Caşcaval 23%
  • Lapte praf degresat
  • Amidon din cartof
  • Unt
  • Săruri de topire (E452, E339)
  • Corector de aciditate: carbonat de sodiu
Mod de fabricare:Această brânză topită cu aromă de caşcaval este un produs “obţinut prin topire". Conţine, totuşi, brânză şi caşcaval, dar numai într-un procent puţin mai mare de jumătate. În rest, produsul este un amestec de apă, lapte praf, unt şi amidon din cartof.

La toate acestea se adaugă nişte E452, un polifosfat care determină asimilarea lentă de calciu, magneziu şi fier şi, deci, atrofierea oaselor şi depunerile de calciu, respectiv E339.

Sfatul specialistului

Cercetările au arătat că unul din E-urile prezent e în acest produs nu e recomandat să fie ingerat frecvent. Este vorba de E339, care are acţiune emulsionantă, protejează grăsimile faţă de râncezire şi stabilizează culoarea cărnii. În cantităţi mari are efect laxativ şi poate tulbura echilibrul calciu / fosfor.

Locul 4 - Şuncă mozaic
Şuncă mozaic: carne de porc cu gust "îmbunătăţit"  
Ingrediente:
  • carne de porc
  • apă
  • amidon de cartofi
  • proteină vegetală din soia
  • sare
  • condimente
  • zaharuri: dextroză
  • stabilizatori: difosfat de sodiu, trifosfaţi de sodiu
  • potenţiatori de gust: glutamat de sodiu, 5 ribonucleotide disodice
  • antioxidant: ascorbat de sodiu
  • gelifianţi: caragenan, gumă de xantan
  • colorant alimentar: carmin
  • conservant: nitrit de sodiu
Mod de fabricare:
Eticheta nu oferă indicaţii exacte despre ce cantitate de ingrediente conţine această "şuncă". Totuşi, prezenţa gelifianţilor ne indică faptul că nu e vorba de o şuncă în adevăratul sens al cuvântului, ci de un preparat în care intră şi amidon şi soia, un mix care, la final este colorat roz cu carmin şi tratat cu conservant chimic.

Părerea specialistului:

"Şunca mozaic este un pericol mai ales pentru bolnavii de inimă. Sarea conţinută atrage apa în organism, crescând astfel presiunea arterială, iar în final este suprasolicitată funcţia renală. Pe de altă parte, amidonul de cartofi prezent în compoziţie, este tot un dulce, iar dacă luăm în calcul că această şuncă are şi dextroză, deducem că nu poate fi defel recomandată diabeticilor", spune medicul de familie Ioana Vârtosu.

Locul 5 - Pate de porc

Pate de porc: 25% ficat de porc, slănină, apă, gumă xantan
 
Ingrediente:
  • apă
  • ficat de porc 25%
  • slănină
  • şorici
  • lapte semidegresat
  • proteină vegetală de soia
  • amidon de grîu
  • stabilizator
  • condimente şi extracte de condimente
  • sirop de glucoză
  • muştar
  • emulgatori
  • agenţi de îngroşare: caragerian, gumă guan, gumă xantan
  • acidifiant : acid citric
  • antioxidanţi
  • potenţiator de aromă
  • colorant: carmin
  • conservant: nitrit de sodiu
Mod de fabricare:
Ca şi alte mezeluri cu care se înrudeşte pateul de porc de faţă se naşte în malaxor. În 10 kilograme de produs găsim 2,5 kilograme de pateu de porc, multă apă, slănină, şoric fin măcinat şi restul de chimicale menite să "lege" combinaţia de masă organică de origine animală.

Părerea specialistului:Medicii spun că a mânca pateul acesta este ca şi cum ai bea cola. Adică e la fel de nesănătos. "Dacă te uiţi pe etichetele băuturilor de tip cola vei găsi şi acolo sirop de glucoză şi gumele respective. În concluzie, nu e deloc recomandat diabeticilor, dar nici celorlalţi, în exces, pentru că poate predispune la această boală", a explicat dr. Ioana Vârtosu.

Locul 6 - caşcaval fără brânză

Caşcavalul feliat care nu conţine brânză!

E împachetat ca un caşcaval obişnuit. Cu litere mici scrie că se cheamă "specialitate cu aromă de edam". Este făcut pe bază de uleiuri vegetale şi cazeină

Ingrediente:
  • Apă
  • Uleiuri vegetale (28%)
  • Cazeină (10%)
  • Sare de mare
  • Emulgatori: difosfaţi de sodiu & citraţi de sodiu
  • Aromă edam
  • Conservant: acid sorbic
  • Gelifiant: caragenan
  • Colorant: beta caroten
Mod de fabricare Acest produs, recomandat drept “ideal pentru sandwich-uri, salate şi pizza", nu are nicio legătură cu brânza, şi cu atât mai puţin cu brânza Edam, un produs tipic olandez, galben deschis la culoare, învelit într-un strat de parafină roşie. De fapt, produsul nu are nimic în comun cu orice fel de brânză. Are doar cazeină, o proteină extrasă de laptele de vacă sau oaie. În rest, e un amestec de apă, uleiuri vegetale, sare de mare, emulgatori, conservant, gelifiant şi colorant. Toate, mixate la scară industrială şi condimentate cu o suspectă "aromă edam", pentru obţinerea unui produs care aduce doar vag la culoare cu caşcavalul.

Sfatul specialistului Produsul poate fi sănătos, susţine medicul de familie Ioana Vârtosu, dar induce cumpărătorii în eroare, fiind un înlocuitor de caşcaval. “Faptul că nu conţine grăsimi de origine animală este un atu. Însă conservanţii, emulgatorii şi coloranţii pe care îi conţine această specialite complică efectele în timp asupra celor care îl consumă", a declarat dr. Ioana Vârtosu.

Locul 7 - untul din margarină

Untar – untul făcut din 70% margarină Ingrediente:
  • grăsimi vegetale nehidrogenate 70%
  • unt 30%
  • conservant (acid scorbic)
  • acidifiant (acid citric)
  • colorant (betacaroten)
Mod de fabricare: Produsul numit "Untar" arată ca untul, dar nu este deloc unt, atrag atenţia nutriţioniştii. Acest produs, datorită faptului că are o denumire derivată de la cuvântul unt, se confundă foarte uşor cu untul, mai ales că este expus la vânzare între alte sortimente de unt, iar eticheta imită perfect un sortiment popular şi autentic. Un kilogram de produs se obţine amestecând 300 de grame de unt cu 700 de grame de margarină, plus conservant şi acidifiant. La final, procesatorul adaugă în amestec colorant (betacaroten), pentru a da produsului culoarea crem a untului gras.

Părerea specialistului: Medicii avertizează că margarina din dieta zilnică este mai dăunătoare decât untul. "Studii de specialitate au demonstrat că margarina este cancerigenă. Aceasta poate duce la dezvoltarea unor tipuri diverse de cancer, cum ar fi cel digestiv, pulmonar sau genital", a declarat dr. Ioana Vârtosu, medic de familie.

Locul 8 – ciocolata fără cacao


Ciocolată cu alune: 8% cacao, 0,1% aromă de alune Ingrediente:
  • grăsime vegetală hidrogenată (margarină) 
  • pudră de cacao ( minim 8%) 
  • lapte praf integral (12%) 
  • zer praf 
  • aromă naturală de alune (0,1%) 
  • aromă identic naturală de vanilie 
  • emulgatori (lecitină de soia E322, poligliceroil poliricinoleat E476)
Mod de fabricare: O tabletă de ciocolată cu alune (100 g) conţine doar 8 grame de cacao, adică mai puţin de o linguriţă de pudră, cam o linguriţă de lapte praf, o picătură de aromă de alune şi în rest margarină de proastă calitate. Toate amestecate la cald şi turnate în binecunoscuta formă cu pătrăţele.

Părerea specialistului: Această tabletă vândută drept cicolată, conţine grăsimi extrem de periculoase pentru organismul uman (margarină din prima clasă, puternic aterogenă) care consumată în cantităţi mari poate provoca atac cerebral sau infarct. Potrivit şefului ANPC, este departe de ceea ce se numeşte ciocolată. "Ordinul 335/2003 arată că nu poate fi numit "ciocolată" decât un produs care conţine minimum 43% substanţă uscată totală de cacao", a explicat Sorin Mierlea .

Locul 9 – frişca fără smântână

Frişca vegetală Ingrediente:
  • grăsimi vegetale hidrogenate 26%
  • zahăr 11%
  • proteine din lapte
  • stabilizatori (E420iii, E463)
  • emulgatori (E472e)
  • lecitină din soia E322
  • E472b
  • sare
  • arome
  • colorant E160a
Mod de fabricare: În mod "miraculos", din apă, amestecată cu zahăr şi margarină, plus aditivi de rigoare, şi ceva proteine din lapte rezultă un lichid vâscos de consistenţa smântânii. Ca să arate până la identitate ca şi produsul original, amestecul este colorat în alb. Apoi, ţinut la rece şi agitat ulterior, acesta e capabil să ia consistenţa frișcăi originale.

Părerea specialistului: Deoarece în mod normal frişca ar trebui să conţină doar smântână, la capitolul materie primă, specialiştii atrag atenţia asupra faptului că această frişcă vegetală are în compoziţie cele mai periculoase grăsimi din dietă, hidrogenate.

"Frişca vegetală este un nonsens. În mod normal ar trebui să i se spună substitut de frişcă", atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare, dr.Gheorghe Mencinicopschi.

Locul 10 - crenvurştii făcuţi din apă şi slănină


Crenvurşti din piept de pui: 40% carne scoasă mecanic, 60% apă şi slănină
Ingrediente:
  • piept de pui dezosat (40%)
  • apă, slănină, piele de pui, proteină vegetală din soia
  • amidon, sare, condimente şi extract de condimente
  • zaharuri, dextroză, aromă fum
  • potenţiator de gust (glutamat monosodic), stabilizator (di şi polifosfaţi de sodiu), colorant natural (carmin), antioxidant (ascorbat de sodiu), conservant (nitrit de sodiu)
  • Membrană naturală comestibilă.

Mod de fabricare: În 10 kilograme de crenvurşti găsim numai patru kilograme de piept de pui. Carnea, scoasă mecanic de pe oase, este măcinată fin, împreună cu slănină, bucăţi de piele de pui, după care totul se combină cu apă, condimente, amidon şi soia. La final pasta rezultată este colorată cu carmin alimentar, apoi se formează crenvurştii, ambalaţi în membrane, care se fierb şi se afumă înainte de a intra în pungile de plastic, porţionaţi, pentru vânzare.

Părerea specialistului: Medicii avertizează că, în loc să fie un produs dietetic, carnea de pui fiind considerată "slabă", aceşti crenvurşti sunt un pericol pentru sănătate, fiind în fapt plini de grăsimi care ne pot îmbolnăvi de boli vasculare. "Consumul repetat poate crea în timp probleme de colesterol. Aceşti crenvurşti conţin grăsime de porc în stare pură – slănină, care este cunoscută pentru creşterea colesterolului. La fel, pielea de pui este plină de grăsimi", a explicat dr. Gheorghe Mencinicopschi.

"Ţinând de gradul de educare şi informare al consumatorului din România, acesta poate fi extrem de uşor păcălit. Consumatorul român nu are exerciţiul consumatorului european de a fi atent la fiecare detaliu"

Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor


"Noi trăim într-un vid legislativ: nimeni nu verifică dacă un parizer conţine piept de pui sau şorici. Pe orticine întrebi, DSV, OPC, DSP, toţi spun că nu e de competenţa lor. Ceea ce ştim este că mezelurile nu mai au gustul de altă dată, pentru că comercianţii ştiu că nu se câştigă dacă pun în ele carne macră, aşa că o combină cu resturi, şorici, slănină etc. Eu personal am ajuns, tocmai din cauza asta să nu mai mănânc mezeluri, pentur că, citind etichetele, am înţeles că mîncând parizer sau cremwurşti te întoxici"

Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei agricole Timiş.


Bombe alimentare, ciocolata: 

Cele mai păcătoase sortimente sunt cele cu creme de fructe, lichior sau alte combinaţii exotice. Ciocolata simplă, amăruie este cea mai sigură.
Unul din cele mai populare dulciuri în rândul adulţilor, dar mai ales al copiilor, este ciocolata. Cea ieftină, din comerţ este, de cele mai multe ori, "umflată" cu substanţe de sinteză.

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au luat la puricat majoritatea mărcilor de ciocolată existente pe piaţă şi au efectuat un clasament al celor mai nocive produse, în funcţie de numărul de "E-uri" conţinute.
 
Sortimentele cu cremă au cele mai multe E-uri

Majoritatea sortimentelor de ciocolată conţin E-uri. Cele mai nocive au opt aditivi: Novatini cu cremă de căpşuni şi frişcă şi Poiana cu lapte şi cremă cu aromă de vişine. Aceste sortimente sunt urmate de Primola Fresh Cherry, Primola Fresh Lemon, Novatini cu caramel, Novatini cu vişine şi Heidi Grand Or Florentine.

În general, cele mai nocive sunt sortimentele cu cremă de fructe, de capuccino, lichior, coniac sau alte combinaţii "exotice". Mărcile de ciocolată fără "E-uri" pot fi numărate pe degete. Acestea sunt şi mai scumpe şi au un conţinut mai mare de cacao: Anidor Intense Noir cu 80% cacao, Anidor Charme Noir cu 70% cacao, Lindt (ciocolată albă cu migdale), Lindt (ciocolată amăruie cu migdale) şi Lindt (lapte 44%, ciocolată amară 22% cu alune).

Efectele aditivilor se simt pe termen lung


Cei mai des întâlniţi aditivi din compoziţia ciocolatei sunt: E420 - sorbitol, E 270 - acid lactic, E120 - acid carminic, E200 - acid sorbic, E1103 - invertază, respectiv E322 - lecitină din soia, E476 - poliglicerol poliricinoleat şi E 330 - acid citric.

Părerile nutriţioniştilor asupra lor sunt însă împărţite: unii le-au declarat război deschis, alţii spun că nu sunt atât de "păcătoase". Un lucru e cert, spun la unison specialiştii: cu cât un aliment este mai simplu, cu atât este mai sănătos.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie, spune că ciocolata este, în general, periculoasă pentru sănătate. "E-urile din ciocolată produc dezechilibre, mai ales pe termen lung, nu neapărat efecte imediate. Cu toate acestea, întreaga industrie de gen se bazează pe astfel de aditivi şi conservanţi", explică specialistul.

Nutriţionistul Corina Zugravu spune că cei mai nocivi sunt coloranţii artificiali. "Nu poţi să spui despre E-uri că sunt rele sau bune, pentru că, în principiu, sunt acceptate prin lege. Multe sunt naturale. De exemplu, carotenul (din morcov) sau clorofila. Dacă tu vrei să mănânci cât mai simplu, cu puţini aditivi, este în regulă. De evitat ar fi, în general, coloranţii artificiali", recomandă Zugravu.

Ciocolata amăruie, recomandată


Cea mai sănătoasă ciocolată este cea amăruie, cu unt de cacao, fără alte grăsimi, care menţine inima sănătoasă. Cu cât procentul de cacao este mai mare, cu atât creşte numărul de calorii însă. Întrucât o cicolată poate ajunge şi la 600 de calorii, medicii dau dezlegare la maximum o jumătate de produs pe zi.

8 E-uri este
cantitatea maximă de aditivi din ciocolata din comerţ. Nutriţioniştii spun că efectele apar pe termen lung: tulburări hepatice, digestive, afecţiuni nervoase, dereglări hormonale.

REŢETĂ IDEALĂ

"Ciocolata trebuie să conţină unt de cacao, nu grăsimi vegetale"


Garanţia unei ciocolate de calitate nu constă doar în numărul mic de "E-uri", ci şi în tipul de grăsimi şi procentul de cacao, spune medicul nutriţionsitul Corina Zugravu.
 

 Vorbiţi-ne despre aditivii identificaţi de ANPC. Sunt nocivi? 

Corina Zugravu:
E420 sau sorbitolul dă un gust dulce, dar nu e nociv. E 270 sau acidul lactic este în regulă, mai ales că se găseşte şi în iaurt. E120 - acid carminic dă culoarea roşie şi se foloseşte mai mult pentru colorarea cremelor. Se extrage dintr-un gândac tropical, dar asta nu ar fi o problemă. Anumiţi oameni au însă alergie la carmin.

E200 sau acidul sorbic este folosit mai mult în mărcile de ciocolată cu adaosuri de fructe. Nu este grozav. Efecte imediate asupra sănătăţii nu are, dar au fost raportate efecte adverse pe termen lung. E1103 sau invertaza nu e un aditiv rău. Producătorii îl folosesc pentru a sparge zaharul în glucoză şi fructoză. Cum fructoza e mai dulce, fac această invertire pentru a îndulci compoziţia cu mai puţin zahăr.

În continuare, E322- lecitina din soia este un produs natural, la fel şi E 330 sau acid citric, care săracul, nu ştiu de ce are o aură aşa proastă, pentru că se găseşte şi în citrice, de regulă.

Care e cea mai bună ciocolată?
Trebuie să ne uităm şi la E-uri, dar şi la grăsimi. Singura grăsime trebuie să fie untul de cacao, nu grăsimi vegetale sau hidrogenate. De regulă, astfel de grăsimi conţin ciocolatele ieftine, de pe tarabe, sau chiar din supermarket, cu gustul acela de plastic. Cea mai bună ciocolată este cea amăruie. Cu cât procentul de cacao este mai mare, cu atât este mai sănătoasă.

Care sunt beneficiile acesteia?
Deşi nu se bucură de atâta succes, ciocolata amăruie are mulţi polifenoli, antioxidanţi mai speciali, care protejează vasele de sânge şi inima, menţinând elasticitatea arterelor, şi scad colesterolul rău. Studii recente au demonstrat că menţin funcţia cerebrală sănătoasă.

În ce alimente se găsesc cele mai periculoase E-uri?

Din gama aditivilor alimentari "interzişi" fac parte cei folosiţi pentru colorarea în galben şi roşu a sucurilor, gemurilor sau compotului şi chiar a muştarului. Ei pot complica boli deja existente sau chiar cauza cancer.
Aditivii alimentari sau E-urile sunt adăugaţi pentru a "ameliora" gustul, culoarea, stabilitatea, rezistenţa la alterare a alimentelor sau băuturilor. Deşi unii asociază sintagma "E-uri" cu substanţe periculoase, trebuie să ştiţi că există şi aditivi care nu reprezintă un risc, dar nici nu este nevoie expresă de ei.

"Aditivii nu sunt nici necesari organismului şi nici nu au o calitate nutriţională superioară produselor tradiţionale, naturale. Totuşi, majoritatea aditivilor alimentari sunt în general inofensivi însă consumul lor în cantităţi mari sau a celor cu proprietăţi toxice şi chiar cancerigene, poate determina alergii, stări de oboseală, greţuri, dureri de cap, palpitaţii, boli cardiovasculare şi alte afecţiuni grave", atenţionează Mihaela Gribovschi, medic nutriţionist la Centrul Medical Unirea din Cluj-Napoca.

De aceea, atunci când mergeţi la cumpărături citiţi cu atenţie etichetele alimentelor pentru a le evita pe cele care conţin E-uri periculoase sau cel puţin să limitaţi consumul lor.

Aditivii alimentari sunt împărţiţi în 24 de categorii, cele mai răspândite fiind: îndulcitori- care înlocuiesc zahărul, coloranţi - pentru a da o culoare mai apetisantă, acidifianţi - dau un gust uşor acid, corectori de aciditate - cresc sau diminuează aciditatea, emulsificatori - asigură un amestec omogen între apă şi grăsimile alimentare, conservanţi - întârzie sau impiedică alterarea alimentelor.

Acestora li se adaugă corectorii de gust şi de miros care îmbunătăţesc mirosul şi gustul alimentelor, propulsorii - gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje, antioxidanţii - limitează oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul.

Cei mai periculoşi aditivi

Printre cele mai periculoase E-uri se numără E102 sau tartrazina, un colorant galben, foarte nociv, care se găseşte în băuturi, muştar şi gem. Acesta poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronşic.

Exoticul Sunset yellow sau colorantul galben E110 poate avea efect cancerigen. El se găseşte în dulciuri, prăjituri, budinci. Nici colorantul E120 nu este lipsit de vină, acesta fiind responsabil pentru provocarea alergiilor.

E124, un colorant roşu care se găseşte în mezeluri este un aditiv toxic, ce produce tumori pe glanda tiroidă.

"Mezelurile, în special parizerul, crenvurştii, băuturile răcoritoare şi preparatele conservate cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate) conţin cele mai multe E-uri din categoria celor periculoase", explică nutriţionistul Mihaela Gribovschi.

Există şi substanţe incriminate ca având o contribuţie semnificativă la apariţia diferitelor tipuri de cancer.

"Din categoria celor "răi" fac parte E131, E123, E142 (coloraţi), E211 (conservant) interzis în SUA, dar permis la noi. Cel din urmă se găseşte în unele băuturi răcoritoare, la fel ca E213, E214, E215. Şi potenţiatorii de gust şi aromă (rinoglucidele) întră în categoria aditivilor care influenţează apariţia cancerului, în special la nivelul tractului digestiv, al ficatului, căilor biliare sau al pancreasului", avertizează nutriţionistul.

E-uri cu nivel mic de pericol
Lista aditivilor care au un grad mediu de periculozitate este mult scurtă, dar şi aici, cap de listă sunt tot coloranţii galbeni şi roşii, respectiv E110 şi E123.

"Aceşti aditivi sunt folosiţi în sucuri, dulciuri, prăjituri, jeleuri, brânzeturi prelucrate prin topire, ei fiind consideraţi mai puţin periculoşi decât tartrazina şi eritrozina", detaliază specialiştii Puia Negulescu şi Gheorghe Mencinicopschi în cartea lor "Alimente pentru o viaţă sănătoasă. Ghid de prevenţie şi terapeutică". Acestora li se adaugă tiabendazolul (E233), folosit ca şi conservant în sucurile citrice.

Există şi aditivi care nu afectează sănătatea organismului. Din această categorie face parte E306 sau vitamina E, un antioxidant natural sau de sinteză, cu rol bine determinat în protecţia antioxidativă a grăsimilor, pe care îl găsim în ficat, ouă, peşte, soia. Şi vitamina C sau lecitina sunt aditivi alimentari care nu au efecte negative asupra sănătăţii.

TOP

E-uri pe care să le evitaţi

  • E110
Sunset yellow - colorant galben Cancerigen
Se găsesc în: dulciuri, prăjituri, budinci, sucuri

  • E123
Amarant - colorant roşu Cancerigen, interzis în SUA şi Rusia
Dulciuri, jeleuri, branză topită
  • E124
Ponceau 4R - colorant roşu Toxic, interzis în SUA
Mezeluri

  • E127
Eritrozina - colorant roşu Provoacă cancer al tiroidei la animale, posibil şi la om
Alcool, îngheţată, prăjituri, bomboane, sucuri răcoritoare

  • E128
Roşu 2 G - colorant Mutagen şi toxic. Interzis în SUA şi Australia
Carne de hamburgeri

  • E211
Acidul benzoic şi derivaţii săiPosibil cancerigen, interzis în SUA, dar permis la noi
Unele băuturi răcoritoare

  • E220/E228
Sulfiţi - conservanţi Provoacă alergii
Carne de hamburgeri, cartofi deshidrataţi, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, oţet de vin

  • E231
Ortofenilfenol - conservant Toxic, posibil cancerigen. Interzis în SUA şi Australia.
Cirtice

  • E233
Tiabendazol - conservanţi Toxic. Interzis în Australia
Citrice

  • E249/E252
Nitraţi şi nitriţi - conservanţi Posibil cancerigen
Mezeluri şi alimente conservate prin sărare, brânză
  • E320
Butil-hidroxi-anisol BHA-conservant Posibil cancerigen
Conservant, cartofi deshidrataţi, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, gumă de mestecat

  • E425
Glucomanan - agent de texturăToxic respirator
Jeleuri

  • E621
Glutamat monosodic MSG Provoacă efecte neurotoxice
Condimente, supe concentrate

  • E95
Acetsulfam K - îndulcitor Posibil cancerigen, interzis în SUA
Gumă de mestecat, produse zaharoase, băuturi răcoritoare

  • E954
Zaharină - îndulcitor Posibil cancerigen
Gumă de mestecat, produse dulci, băuturi răcoritoare

Cele mai nocive mărci de ciocolată din România

Nutriţioniştii recomandă părinţilor să înlocuiască zahărul din dulciuri, cum ar fi şi ciocolata, cu zahărul din natură, precum cel ce se regăseşte în fructe.
Unul dintre dulciurile preferate de adulţi, dar mai ales de copii este ciocolata. Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS) au avut o curiozitate: să afle câte E-uri conţin mărcile de ciocolată puse în vânzare pe piaţa autohtonă.
Aceşti aditivi sunt blamaţi în totalitate de nutriţionişti, care recomandă înlocuirea dulciurilor oferite copiilor cu fructele şi legumele. Metoda de lucru a celor de la "Protecţia Consumatorului" după care au întocmit clasamentul ciocolatei în funcţie de numărul de E-uri a fost simplă: s-a luat eticheta şi s-a calculat numărul de substanţe considerate dăunătoare care se află în conţinutul acestor dulciuri.
"Scopul acestei acţiuni a fost acela de a atrage atenţia consumatorilor asupra importanţei citirii informaţiilor pe care le au la îndemână", a subliniat Alexandra Machitescu, reprezentant relaţii publice în cadrul organizaţiei.
Novatini şi Poiana - opt E-uri, Anidor şi Lindt – zero E-uri
Conform studiului, pe primul loc în acestă ierarhie a E-urilor conţinute de ciocolată, cu maximul de opt, se afla Novatini (cu cremă căpşuni şi friscă) şi Poiana (cu lapte şi cremă cu aromă de vişine). Şapte E-uri conţin: Primola Fresh Cherry, Primola Fresh Lemon, Novatini (cea cu caramel şi cea cu vişine) şi Heidi Grand Or Florentine.
În schimb, Primola Fresh Mint, Novatini Cappuccino, Africana (cu cremă de capşune), Africana (cu cremă de rom) şi Poiana (cu frişcă şi căpşune) au în compoziţie câte şase E-uri.
Cinci astfel de aditivi conţin Schogetten, Anidor (Croquant – lait and folie noisettes şi amer), Primola (cu caramel sau cu căpşuni), Novatini (cu coniac şi cu rom), Africana (cu cremă de banane) şi Milka Raspberry Cream.

În continuare urmează Africana (cu cremă de cappuccino), Poiana (varianta simplă, cea cu cremă de caramel şi cea cu cremă de lichior), Amaretto, Dark Orange, Heidi Gourmette Heidi Cherry, Carrefour – Chocolat noir fără zahăr, cu câte patru E-uri.
Alte 37 de mărci de astfel de dulciuri au doar "un E".

În schimb, Anidor Intense Noir cu 80% cacao, Anidor Charme Noir cu 70% cacao, Lindt (ciocolată albă cu migdale), Lindt (ciocolată amăruie cu migdale) şi Lindt (lapte 44%, ciocolată amară 22% cu alune) nu conţin niciun E.
“Astfel de dulciuri trebuie înlocuite cu legume şi fructe"
În ceea ce priveşte ciocolata, medicul nutriţionist Gheorghe Mencinicopschi ne-a declarat că acest produs este în general periculos pentru sănătate, mai ales pe termen lung.

"E-urile din ciocolată produc dezechilibre ale organismului mai ales pe termen lung, nu produc neapărat efecte imediate. Trebuie să ne ferim de astfel de substanţe care nu fac bine sănătăţii. Cu toate acestea, întreaga industrie de gen se bazează pe astfel de aditivi şi conservanţi", a explicat specialistul.
Cei mai des întâlniţi aditivi din compoziţia ciocolatei sunt: E420 sorbitol, E 270 acid lactic, E120 - acid carminic, E200 - acid sorbic, E1103 invertază, respectiv E322 - lecitină din soia, E476 poliglicerol poliricinoleat şi E 330 acid citric. Dintre cei opt, primii cinci sunt consideraţi periculoşi pentru sănătate.
"Aceste E-uri sunt nocive şi periculoase. Eu aş recomanda părinţilor şi bunicilor să nu mai dea copiilor dulciuri, să înlocuiască total dulciurile cu fructele. Sigur, copiii cer dulciuri, dar trebuie educaţi că adevăratele dulciuri sunt cele din fructe, nu cele din astfel de produse. De vină pentru că se consumă dulciuri de la vârste fragede este şi mediul familial", este de părere Gheorghe Mencinicopschi.
E-urile nocive provoacă alergii şi tulburări ale ficatului
Printre pericolele care pândesc organismul în urma consumării acestor substanţe considerate suspecte se regăsesc alergiile, dereglările hormonale, tulburările hepatice, bolile intestinale şi ale ficatului, tulburări ale tubului digestiv, tulburările nervoase şi creşterea colesterolului.

Aditivul sorbitol E420 din ciocolată are mai multe întrebuinţări în industria alimentară şi este întâlnit în multe produse. O cantitate mare de E420 consumată poate provoca probleme ale intestinelor şi dureri de stomac.

În schimb, E476 este folosit doar în alimentele sărace în grăsimi sau în dulciuri pe bază de cacao, cum ar fi ciocolata. La animalele de laborator a produs efecte hepato şi nefrotoxice.
În ceea ce priveşte E270 (acidul lactic), nu ar trebui dat bebeluşilor sau copiilor mici, deoarece aceştia nu au încă dezvoltate enzimele care să metabolizeze aceste forme de lactaţi.
Acidul carminic (E120) produce o creştere a hiperactivităţii. Se mai utilzează în cosmetică. E200 se află în unele alimente şi se regăseşte şi sub formă de acizi graşi naturali. Poate produce iritaţii dermice, alergii, distruge vitamina B12. Consumul frecvent nu este recomandat.
"Eu aş recomanda părinţilor să nu mai dea dulciuri copiilor, acestea să fie înlocuite cu fructele.“
GHEORGHE MENCINICOPSCHI, nutriţionist

2 mărci de ciocolată
au reuşit
recordul negativ de a avea opt E-uri în compoziţie
SFAT
"Utilizează ce este înscris pe etichetă"
Aceasta este recomandarea oferită de reprezentanţii ANPCPPS. Astfel, pe lângă sfatul dat consumatorilor de a observa numărul de E-uri din dulciuri şi din orice alt tip de produs alimentar, se mai recomandă să se verifice de asemenea şi conţinutul caloric .
Nu în ultimul rând, trebuie urmărit şi ce proteine, glucide, lipide, lipide saturate şi sodiu au ciocolatele cumpărate de pe raft. "Fii un consumator informat şi utilizează informaţiile pe care le ai la îndemână, chiar pe etichetă!", este sfatul acordat consumatorilor de către ANPCPPS.
Organizaţia pune la dispoziţie şi website-ul e.o9atitudine.ro, accesibil de pe computer sau telefonul mobil, prin intermediul acestuia consumatorul putând afla uşor ce tip de E-uri (conservanţi, aditivi etc.) conţin produsele pe care le achiziţionează. Mai multe informaţii despre astfel de studii se găsesc pe pagina www.teste-comparative.ro şi protectia-consumatorilor.ro.

Îngheţata, o bombă calorică. Cum alegi una mai sănătoasă

O îngheţată medie de vanilie, cu toping şi bucăţi de ciocolată are la fel de multe calorii cât trei hamburgeri mari. Medicii explică cum se poate totuşi cumpăra sau prepara o îngheţată cu puţine calorii.
Iaurtul îngheţat preparat acasă sau luat de la gelaterie, îngheţata ambalată sau servită la restaurant, sorbetul sau ice-pop-urile – toate sunt deserturi apetisante şi răcoroase de vară. În ciuda satisfacţiilor de moment, ele pot avea efecte nocive pe termen lung.

"Ca orice alt desert, îngheţata e purtătoare de calorii, conţine lapte, zahăr, ouă, deci atenţie pentru cei care au surplus ponderal sau dereglări metabolice de tipuldiabetului", avertizează nutriţionistul Eduard Adamescu, de la Cabinetul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Moşilor" din Bucureşti.

Nici copiii nu trebuie să exagereze. Din cauza caloriilor în exces, micuţii riscă să se îngraşe.

Alegeţi topinguri naturale


Îngheţatele asortate, cu diverse topinguri pot fi adevărate bombe calorice. O îngheţată de vanilie de dimensiuni medii, cu bucăţi de ciocolată sau prăjituri şi toping de caramel are la fel de multe calorii ca şi trei hamburgeri de dimensiuni mari. Cu toate acestea, ele sunt recomandate în locul celor ambalate. Acestea din urmă conţin o cantitate mare de conservanţi nocivi pentru organism.

Pentru a reduce numărul de calorii, comandaţi mai puţine cupe şi alegeţi topingurile naturale. Specialiştii vă recomandă să optaţi pentru topinguri cu fructe proaspete sau nuci. Fructele conţin vitamine şi fibre, iar nucile proteine şi grăsimi nesaturate.

Mai puţină culoare = mai sănătos
O îngheţată cu o aromă specială este mai nesănătoasă decât un toping cu aceeaşi aromă. De exemplu, o cupă de îngheţată cu ciocolată şi alune are mai multe calorii şi glucide decât o porţie de iaurt îngheţat de ciocolată cu toping de unt de arahide. Atât în cazul îngheţatei, cât şi în cel al topingului, trebuie să dăm atenţie însă culorii. O culoare intensă înseamnă o cantitate mare de aditivi alimentari. "Cu cât este mai puţin colorată, cu atât mai bine", menţionează nutriţionistul.

Nou-apărute pe piaţa din România, îngheţatele light sunt recomadate persoanelor care au probele cu greutatea sau care suferă de boli ce nu le permit să consume zahăr. Astfel de îngheţate ar trebui să conţină cu 50% mai puţine grăsimi sau cu 33% mai puţine calorii decât îngheţata obişnuită.

Există însă şi siuaţii în care caloriile unei îngheţate light le depăşesc pe cele ale unei îngheţate obişnuite (deşi au mai puţine grăsimi).

ALTERNATIVĂ

Renuţaţi la ice-popuri, încercaţi iaurtul îngheţat


Cosumate în general de copii, ice-pop-urile nu au grăsimi deloc. Au în schimb foarte mult zahăr şi cantităţi mari de colorant. Cele mai multe astfel de deserturi sunt realizate din apă colorată cu zahăr. Înainte de a le cumpăra, citiţi cu atenţie etichetele. Căutaţi printre ingrediente fructe şi fibre şi respingeţi produsele cu indulcitori aditivi, ne îndrumă specialiştii.

Medicii propun ca alternativă la îngheţatele cu aditivi şi mult zahăr, iaurtul îngheţat. Acesta are mai puţine grăsimi decât îngheţata (este realizat din lapte, nu din frişcă), dar poate avea mai mult zahăr, dacă se alege un iaurt cu fructe. Ca alternativă sănătoasă, nutriţioniştii recomandă să cumpăraţi un iaurt ce conţine o cantitate redusă de glucide şi lipide şi să îl lăsaţi la îngheţat în congelator. “Iaurtul este un aliment de bază care, în general, are mai puţine calorii decât îngheţata", precizează nutriţionistul Eduard Adamescu.

 Bombele ascunse în magazinele de dulciuri

Dacă descifrezi etichetele produselor pentru copii ţi se pune un nod în gât. Cei mici înghit zahăr cu polonicul. E o sinucidere în masă.
Ce ne-ai adus dulce?". Este prima întrebare cu care vă întâmpină copiii în timp ce se încolăcesc în jurul sacoşelor, când aţi ajuns acasă. În sezonul cald, un puşti de 7 ani poate topi lejer 100 de îngheţate. Într-un an, prin stomacul său trec sute de ciocolate, de croissante, mii de bomboane, rulade cu cremă, napolitane glazurate şi butoaie întregi de suc.

Uitaţi-vă la copilul dvs. cât e de mic. Are 25 de kilograme. Ştiţi cât zahăr îngurgitează într-un an? Aproape cât greutatea lui corporală. Dacă nu v-aţi lămurit, luaţi un sac de 25 kg de zahăr, tăiaţi- i sfoara cu un cuţit şi deşărtaţi- l pe gâtul copilului.

Raioanele de dulciuri din supermarket- uri te copleşesc. Tot ce vă fură ochii e făcut din sinteză. Magazinul de dulciuri e un laborator de chimie. Glucoză/dextroză înseamnă de fapt sirop de porumb. E substanţa fundamentală în industria alimentară, e o matrice ascunsă sub o mie de chipuri.

Tort proaspăt care expiră peste cinci luni


Sunt prăjituri în supermarket a căror perioadă de valabilitate te lasă cu gura căscată. Am văzut tort de cacao, ambalat în cutie de carton, care expiră la mijlocul lui decembrie. Iar acum suntem în iulie. Eticheta este compoziţională, nu cantitativă. Doar specialiştii ştiu că ingredientele sunt trecute în ordinea ponderii în aliment. Tot timpul zahărul va fi în frunte, dar nu veţi primi decât foarte rar informaţii despre cantitatea exactă.

Tortul cu cacao are 55,5% carbohidraţi la suta de grame. "60% este făina, iar 40% sunt zaharuri simple cu absorbţie rapidă: zaharoză, fructoză, dextroză. Sursa acestora este siropul de porumb", explică cercetătorul Gheorghe Mencinicopschi, rugat să descifreze etichetele dulciurilor.

Tortul are 1 kg. 250 de grame sunt doar zaharuri simple. Sunt calorii goale care nu hrănesc, ci golesc organismul de vitaminele B, de magneziu şi crom. În ficat se tran sformă în grăsimi. O parte se depozitează ca ţesut adipos, colăceii de pe burtă, iar o altă parte devine colesterol rău, care în 20-30 de ani duce spre ateroscleroză, adică spre infarct miocardic sau accidente cerebrale.

Cu analiza tortului de cacao ajungem la E-uri. Cu zecile: umectanţi, sorbitol, agenţi de reglare a acidităţii, emulgatori, conservanţi, sorbat de potasiu. Apoi: cremă grasă (28% din totalul produsului, adică tot zaharoză), margarină, arome artificiale şi, în sfârşit, cacao. Conform etichetei, tortul are numai 5-6% cacao, adică foarte puţin.

Analiza nutriţională te bagă în sperieţi. Densitatea energetică este foarte mare (peste 480 kcal/100 g), deci acest tort este o bombă calorică. Practic, dacă un copil înghite 200 g din acest tort, nu va mai mânca nimic toată ziua. În schimb, aportul nutritiv este zero.

12 linguriţe de zahăr într-un pachet de biscuiţi


Trecem la cremele de ciocolată tartinabile. Zahărul e pe primul loc, un borcan de 250 g are 40% zahăr. Asta înseamnă 100 g, adică, mai clar, 20 de linguriţe de zahăr. Luaţi un borcan gol şi puneţi în el zahăr cu linguriţa. Număraţi de 20 de ori. Apoi daţi-l copilului să-l mănânce gol. E acelaşi lucru. Ştiţi ce mai conţin cremele tartinabile? Margarină cât cuprinde. Iar conţinutul de cacao reprezintă doar 8%, informaţie scrisă mărunt-mărunt pe etichetă. Deci, când luaţi din frigider o cremă cu cacao, nu faceţi decât să ungeţi copiilor pe pâine nişte margarină cu zahăr.

O categorie largă de dulciuri sunt biscuiţii cu umplutură, unii mai pufoşi, alţii mai crocanţi. Pe etichetă sunt desenate fructele din care e făcută crema, dar imaginea este mincinoasă. În aceşti biscuiţi nu există nicio urmă de fructe. Am analizat nişte biscuiţi cu zmeură, foarte răspândiţi. Au 360 kcal/100 g, enorm din punct de vedere caloric, înlocuind un prânz cu mâncare adevărată. La aceşti biscuiţi, peste 50% din compoziţie este zahăr. Un singur pachet conţine 60 g de zaharuri (sirop de porumb), adică 12 linguriţe pe care un copil le ronţăie în câteva minute.

Crema e făcută din suc concentrat, deci nu din fructe. Apoi urmează aditivii: acid citric (potenţează efectul conservanţilor şi determină vioiciune, hiperactivitate), acid malic (un E foarte păcătos), carmin (colorant extras din insecte), agenţi de afânare şi alte E-uri.

Arome natural identice, adică artificiale


Croissant-ele, pe care copiii le îngurgitează mai ales la şcoală pe post de pacheţel, sunt ca bombele artizanale. Încap în buzunar şi au efect devastator. Un singur croissant conţine 30 de grame de zahăr (6 linguriţe). Un copil îl înfulecă în cel mult un minut. Un croissant are 380 kcal/100 g, mănânci şi faci ca racheta. E doar aluat şi zahăr, niciun aport nutritiv.

În această faună, ruladele cu cremă sunt considerate printre cele mai sinistre dulciuri. Se vând în bucăţi de 500 g, iar 50% e numai zahăr. Mai sunt şi drajeurile, pe a căror etichete scrie "arome natural identice", adică un mod foarte complicat de-a spune că, de fapt, sunt artificiale. Au E-uri şi mult temutul colorant azoic, obţinut din sinteză chimică pură. Are culoare galbenă şi e un mare duşman al omului, toată literatura de specialitate imputându-i efectul can cerigen.

Mai există şi tot felul de prăjiturele împachetate în staniol colorat. Se vând la 50 g, adică două guri şi-ai încheiat socoteala. Peste 50% din conţinut e zahăr şi au 440 kcal/100 g, adică tot "bombe calorice". Mai conţin umectanţi şi pe o etichetă a apărut propilen-glicolul, nimic altceva decât substanţa folosită ca antigel de maşină. Chimie de înalt nivel. Poftă bună!

Sucurile: zahăr cu polonicul

Jeleurile gumate fac ravagii printre copii. Pe pungi scrie că sunt de cireşe, de portocale, de ananas, de orice fel de fructe proaspete şi gustoase vreţi. Dar la ingrediente scrie foarte mărunt că aromele concentrate sunt obţinute din concentrat de morcov negru şi ridiche. Nici pomeneală de-un fruct, gustul şi aroma sunt obţinute chimic. 67% din jeleuri reprezintă zaharuri (veşnicul sirop de porumb). O treabă ingenioasă este că E-urile sunt menţionate cu denumirile lor ştiinţifice, ca să nu te prinzi.

Pentru un expert în alimentaţie, sucurile sunt ca o migrenă puternică. Cu mici excepţii, sucul e făcut din apă, enorm de mult zahăr, arome şi coloranţi artificiali. Pe eticheta unui răcoritor la 2 l, producţie internă, scrie 11 g zaharuri/100 ml. La doi litri intră un sfert de kil de zahăr. E ca şi cum aţi umple un PET de la chiuvetă şi apoi turnaţi în el 50 de linguriţe de zahăr. Începeţi şi nu vă mai opriţi. Şi apoi daţi copiilor acea apă cu zahăr s-o bea.

Am găsit 8 E-uri pe eticheta unei sticle de suc. Prea multe pentru o singură zeamă. Şi a apărut benzoatul, celebrul conservant care distruge drojdiile, interferează cu absorbţia vitaminelor din organism şi sensibilizează celulele intestinale. Benzoatul omoară tot în jur, chiar şi organismul-gazdă.

Toate sucurile conţin zahăr cât cuprinde. Dulcele în exces place mult papilelor gustative şi creează dependenţă. Daţi-i unui copil să înghită dulciuri şi să bea sucuri. Sau, mai simplu, băgaţi- i pe gât zahăr cu polonicul, că e acelaşi lucru. Două polonice dimineaţa, trei la prânz şi trei seara. Şi ultima informaţie: diabetul face ravagii în România şi se manifestă clinic abia după 10 ani de la instaurare, adică stă ascuns în trupul copiilor şi adolescenţilor. Copilul dv. cât dulce a mâncat azi?

SIROPUL DE PORUMB, O PUTERE MONDIALĂ

Interesele giganţilor din alimentaţie sunt protejate


Siropul de porumb are o încărcare glicemică foarte mare, suprasolicită pancreasul, care secretă o cantitate foarte mare de insulină şi se trece de la hiper- la hipoglicemie, adică iar ţi-e poftă de dulce şi, în câţiva ani, apare rezistenţa la insulină, adică diabet de grad 2.

Aşa se explică incidenţa tot mai mare a diabetului în România. Siropul de porumb este cel mai dulce zahăr natural din lume. Este foarte ieftin şi nu cristalizează, deci e ideal pentru industria alimentară.

"Nutriţional e un coşmar: dereglează echilibrul foarte fin dintre foame şi saţietate, adică măreşte apetitul şi predispune la obezitate. În plus, glucoza din sirop glicolizează hemoglobina, o caramelizează şi provoacă boli cardiovasculare", afirmă Mencinicopschi.

Oamenii n-au acces la informaţiile privind cantitatea substanţelor active dintr-un produs. Acum sunt obligatorii doar etichetele compoziţionale şi menţionarea alergenilor. Eticheta nutriţională este facultativă. Este una dintre cele mai mari bătălii pe care UE le are de purtat cu giganţii industriei alimentare.

EXPERIMENT

Sucul băut zilnic duce la boală


Un studiu autentic, nu inventat de presă, a fost realizat la începutul anului de către nutriţioniştii americani. 29 de bărbaţi sănătoşi, cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani, au fost puşi să bea câte două doze de suc pe zi, timp de trei săptămâni. În total, au avut de băut 42 de doze de suc, mult sub "capacitatea de absorbţie" a unui copil mare amator de băuturi dulci.

După numai trei săptămâni, s-a observat o creştere rapidă a nivelului de zahăr din sânge. Chiar consumul moderat al acestor băuturi cauzează schimbări ce pot fi periculoase pentru organism. Concluzia nutriţioniştilor a fost că obiceiul de a consuma zilnic o doză de suc poate duce la boli ale inimii şi diabet.

CIOCOLATA E DE FAPT MARGARINĂ

20 kg de zahăr înghite un copil într-un an


Cât zahăr mănâncă un copil într-un an, dacă e scăpat de părinţi la dulciuri? Plecăm de la premisa verificată în piaţă că aproximativ 50% din conţinutul pro duselor dulci reprezintă diverse forme de zaharuri. Un copil de 7 ani poate mânca 100 de îngheţate pe an (a 100 g fiecare), 70 de ciocolate (a câte 100 g), 100 napolitane (x 250 g), 70 de croissante (x 50 g), 100 de litri de suc (2 litri pe săptămână), 20 de pungi cu jeleuri (x 100 g) şi vreo 2 kg de prăjituri cu cremă. Cam 45 kg de dulciuri într-un an plus hectolitrul de suc. Transformat în zahăr, asta înseamnă 20 kg de glucide pure (vreo 54 g/zi).

"Pentru producători, prioritatea este calitatea senzorială, să aibă aspect frumos, să lucească, să aibă gust bun. Foarte puţine produse sunt promovate pentru valoarea nutriţională", afirmă Gheorghe Mencinicopschi.

Un singur exemplu, ciocolata comună este de fapt margarină şi zahăr. Aportul de cacao este 10-12%. O ciocolată veritabilă trebuie să conţină minim 70% cacao, unt de cacao, zahăr şi arome. Când o pătrăţică de ciocolată vi se topeşte în gură să ştiţi că, de fapt, ceea ce simţiţi e margarină.

  Planul Kalergi este acum în plină desfășurare Soros: „ Sper să trăiesc până în ziua în care se va naște ultimul copil alb.” ...