marți, 14 februarie 2012

De ce este ACTA un acord controversat?

Şi de ce ar trebui să le pese membrilor Parlamentului European?

Document realizat de catre AccessNow.org in colaborare cu EDRi si TACDTraducere in limba română de Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI

Ce este ACTA?

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propuneo serie de standarde internaţionale pentru aplicarea drepturilor de proprietateintelectuală. Acordul, negociat de către un număr redus de ţări,în coordonare cuanumite segmente ale industriei, este controversat atât din punct de vedere alprocesului de elaborare, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul său.Scopul acestei broşuri este de a prezenta succint problemele acestui Acord, precumşi motivele care stau la baza opoziţiei largi faţă de această propunere.Modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitatedemocratică şi de claritate juridică. Dacă va fi ratificat, Acordul va avea implicaţiimajore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afectacomerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.Diverse state membre ale Uniunii Europene încep în această perioadă procesul deratificare a ACTA, multe dintre ele subestimând însă semnificaţia acestei propuneri.Autorii prezentei broşuri îi încurajează pe decidenţii politici europeni să ia înconsiderare implicaţiile ACTA atât la nivel naţional, în cadrul procesului de ratificare,cât şi înainte de exprimarea votului final asupra ACTA la nivelul Uniunii Europene.
Înabsenţa unor garanţii şi clarificări suficiente din partea Comisiei Europene şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, solicităm Parlamentului European săvoteze “împotriva” ACTA în cadrul viitoarei proceduri de ratificare.

Absenţa credibilităţii democratice

•ACTA a fost elaborat în afara forumurilor multilaterale existente,cum ar fiOrganizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală (OMPI) şi OrganizaţiaMondială a Comerţului (OMC), organizaţii care au la bază principiile democraţieişi deschiderii şi care oferă garanţii procedurale clare.

•ACTA a fost negociat în spatele uşilor închise,excluzând majoritateaţărilor în curs de dezvoltare și fără transparent democratică la nivelul ONU, UEsau la nivel național.

•ACTA îşi propune să creeze o nouă instituţie,“Comisia ACTA”, fără sădefinească însă obligaţiile sau garanţiile necesare pentru ca acest organism săfuncţioneze într-o manieră deschisă, transparentă şi inclusivă, care să permităexercitarea unui control public asupra acţiunilor sale.

• Comisia ACTA, ca organism neales, ci numit, va fi responsabilă pentru implementarea şi interpretarea Acordului
şi va putea propune amendamentela Acord, după adoptarea acestuia, fără să existe însă un mecanism prin care săpoată fi trasă la răspundere pentru deciziile sale

• Până în momentul de faţă, niciuna dintre părţile care au negociat ACTA nu aoferit acces public la documentele care au stat la baza negocierilor, deşi acestedocumente sunt necesare pentru interpretarea multor elemente neclare din textulAcordului.

• Comisia Europeană nu a realizat niciun studiu de impact cu privire strict la ACTA,
ci a reutilizat studii realizate pentru Directivele privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală (I şi II). Nu a fost realizat niciun studiu cuprivire la impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale, în special în legăturăcu state terţe, care adesea nu oferă garanţii referitoare la protecţia vieţii private,libertății de exprimare şi statul de drept, similare celor din UE.

Ameninţări la adresa libertăţii de exprimare şi accesului la cultură

• Interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt pusemai presus de libertatea de exprimare, viaţa privată şi alte drepturifundamentale.

• ACTA va lăsa reglementarea libertăţii de exprimare în mâinile companiilor private,întrucât impune obligaţii referitoare la monitorizarea conţinutului online de către terţe părţi, cum ar fi intermediarii Internet, care nu sunt însă în măsură să reglementeze formele de exprimare în mediul online.

• ACTA poate împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii,întrucât sporeşte sancţiunile şi riscurile de natură penală pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deţinători de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (aşa numitele opere orfane).

• Prevederile din versiunea finală a Acordului, al căror înţeles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi şi riscă să fie interpretate în moduri care
ar putea permite incriminarea unui număr mare de cetăţeni, pentru delicte triviale.

Pericole pentru viaţa privată

• ACTA îi forţează pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi desupraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală datele personale ale presupuşilor făptuitori .Întrucât unii avocaţi şi presupuşi deţinători de drepturi de autor dinEuropa folosesc deja tactici coercitive pentru a profita de utilizatorii nevinovaţi,impunându-le plata unor sume mari de bani ca ”despăgubiri” pentru soluţionarea disputelor și în vederea evitării unor acţiuni în instanţă, UE ar trebui să încerce să interzică această politică, nu să o exporte.

• Extinderea răspunderii intermediarilor îi va determina pe furnizorii deInternet să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor propriişi să implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupuşilor infractori,cum ar fi monitorizarea la scară largă a comunicaţiilor prin utilizarea procedurii de “deep packet inspection”, permiţând astfel încălcarea gravă a vieţiiprivate a utilizatorilor.

Obstacole în calea inovării

• ACTA poate avea un efect negativ asupra inovării.Având în vedere faptulcă inovarea, spre exemplu dezvoltarea de software, apare adesea in “zone gri”din punct de vedere juridic, ACTA va avea efectul de a inhiba noi iniţiative îndomeniul digital şi în alte domenii industriale, potenţialii inovatori temându-se desancţiunile financiare şi măsurile penale care ar putea fi aplicate în cazul unor încălcări neintenţionate ale drepturilor de proprietate intelectuală.

• Aplicarea unor amenzi mai drastice poate genera constrângeri pentru noii antreprenori,
care nu îşi pot permite costurile unor proceduri de soluţionarea litigiilor.

• ACTA poate încuraja un comportament anti-concurenţial.Întrucât intermediarilor Internet le sunt impuse responsabilităţi de supraveghere,companiile Internet mai mici nu vor avea capacitatea de a implementa aceste cerinţe de supraveghere, iar acest lucru va reprezenta un avantaj semnificativ pentru concurenţii mai mari.

Efecte negative asupra comerţului

• Chiar dacă UE va considera că ACTA este un tratat obligatoriu din punct devedere legal , Statele Unite ale Americii au specificat deja că, din punctul lor devedere, ACTA reprezintă o “înţelegere” care nu are forţă juridică. Aceastăinterpretare poate genera confuzii cu privire la statutul juridic al ACTA,oferind înacelaşi timp mai multă flexibilitate SUA şi, implicit, un avantaj concurenţialfaţă de UE.

• Prevederile ACTA care afectează viața privată şi libertatea de exprimarevor fi mult mai periculoase în ţările în care nu există legislaţie privinddrepturile fundamentale.

• ACTA poate crea bariere în calea comerţului internaţional.China deja demonstrează cum acordurile informale şi lipsite de bază legală cu furnizorii deInternet pot fi folosite cu uşurinţă ca bariere netarifare în calea comerţului.

Absenţa siguranței juridice

• Formulările folosite în ACTA sunt vagi,iar acest lucru creează dificultăţi înceea ce priveşte interpretarea juridică a unor termeni esenţiali

• Întrucât introduce standarde de implementare mai ridicate decât cele existente în prezent (de exemplu în Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor deproprietate intelectuală – TRIPS) şi conţine doar menţiuni vagi şi inaplicabile cuprivire la garanţii,
ACTA este un document care nu se aliniază la standardelelegale internaţionale în vigoare.

• ACTA nu respectă standardele europene privind protecţia şi promovarea universalităţii, integrităţii şi deschiderii Internetului,aşa cum acestea au fost afirmate de către Consiliul Europei, potrivit căruia “statele au responsabilitatea dea se asigura, în conformitate cu standardele recunoscute în normele de drept internaţional privitoare la drepturile omului şi cu principiile dreptului internaţional,că acţiunile lor nu au un impact transfrontalier negativ asupra accesului la Internetşi utilizării Internetului.

Concluzie

ACTA riscă să aibă implicaţii grave generate de faptul că nu reuşeşte să stabileascăun echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi apărareadrepturilor fundamentale ale societăţii, ca întreg, cum ar fi libertatea de exprimare,liberul acces la informaţie şi cultură şi viaţa privată.Parlamentul European a subliniat deja, în cadrul unui studiu asupra Acordului, aspectele problematice ale acestuia, inclusiv cele de natură juridică, menţionând căeste “dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le oferăcetăţenilor UE în plus faţă de cadrul internaţional existent.” În studiu se arată că “acceptarea necondiţionată a Acordului ar reprezenta unrăspuns inadecvat din partea Parlamentului European, având în vedereproblemele care au fost identificate în legătură cu versiunea actuală a ACTA”.

Îi încurajăm pe decidenţii politici europeni să ia în considerare in mod exhaustivimplicaţiile ACTA.

În absenţa unor clarificări şi garanţii satisfăcătoare din partea Comisiei Europene şi Curţii Europene de Justiţie, solicităm Parlamentului European săvoteze “împotriva” ACTA.

Niciun comentariu: