Te-am întîlnit

1. Pe drumul sub arşiţa de soare
Te-am întîlnit Iisus iubit
Erai sfîrşit de obosealǎ
Flǎmînd setos şi ostenit
Te-am întrebat sfios în şoaptǎ
De ce pe drumuri rǎtǎceşti
De ce ai lacrime pe gene ?
Şi trist Stǎpîne de ce eşti ?

2. Mi-ai spus cǎ vreme-n de lungatǎ
S-a scurs de cînd Tu eşti pribeag
Cǎ nimenea nu Te primeşte
Cǎ nimeni nu Te-aşteaptǎ-n prag
Cǎ ucenici nu ai nici unul
Cǎ toţi s-au dus te-au pǎrǎsit
Lǎsîndu-te strǎin pe lume
Învǎţǎtorule iubit.

3. Dar Doamne iatǎ-mǎ pe mine
Sînt gata acum a Te urma
I-am spus atunci cǎ vreau de acuma
Mereu sǎ merg pe calea Ta
Pe calea mea sînt sarcini grele
Putea-vei sǎ le-ndeplineşti
Şi pǎrǎsivei pentru Mine
Pe toţi acei pe care-i iubeşti ?

4. Pe calea mea-s ocǎri şi lacrimi
Şi-o cruce amarǎ vei purta
Eşti pentru Mine oricînd gata
Oricît de mult ai riposta
Laşi lumea cu ale ei ispite
Laşi lumea cu ale ei plǎceri
Laşi totul, totul pentru Mine
Pentru necazuri şi dureri

5. Aşa mi-ai spus încet în şoaptǎ
Şi trist în ochi-mi ai privit
De ce te-ndoi de mine
Învǎţǎtorule iubit
Şi n-am privit de fel în urmǎ
Şi nici n-am regretat ceva
Apoi alǎturea de Tine
Eu am pornit pe calea Ta

6. De atunci o cîtǎ fericire
Mi-ai dat cît nici nu pot grǎi
Mi-ai dat atîta bucurie
Cum nicǎieri nu poate fi
Ce scump mi-ai fost ce scump
Îmi eşti de-atuncea tot mereu
Şi cu ce hranǎ îmbelşugatǎ
Hrǎnitu-mi-ai sufletul meu

7. Azi de-ar veni orice furtunǎ
Orice necaz, prigoane chiar
Eu nu Te pǎrǎsesc Iisuse
De-ar fi sǎ trec prin foc, prin jar
Argint şi aur, pietre scumpe
Şi lumea-n treagǎ de mi-ar da
Iisuse drag eu nici atuncea
De Tine nu m-aş depǎrta

8. Cǎ Te iubesc cu-aşa iubire
Cum nici nu sar putea grǎi
Şi nimeni n-ar m-ai fi în stare
De Tine a mǎ despǎrţi
Tu-mi eşti comoara mea întregǎ
Tu eşti Stǎpînul meu ceresc
Tu eşti nǎdejdea şi iubirea
Iisus, Iisus cît Te iubesc !